O casă modernă este etanșă — și e bine așa, atâta timp cât nu se uită de aerisire. Recuperarea de căldură schimbă aerul continuu și transferă căldura aerului evacuat către aerul proaspăt, astfel încât aerisiți fără să încălziți afară pe fereastră.
Principiul recuperării de căldură — temperaturile sunt ilustrative
O gospodărie obișnuită produce zilnic câțiva litri de vapori de apă — din gătit, duș, uscarea rufelor și din respirație. Într-o casă etanșă nu are pe unde să iasă și condensează în locurile cele mai reci.
Într-un dormitor închis, dioxidul de carbon crește peste noapte atât de mult încât dimineața vă simțiți capul greu. O fereastră deschisă rezolvă asta — dar în câteva minute alungă și căldura pe care ați plătit-o toată ziua.
Tocmai de aceea recuperarea are un schimbător: aerul viciat, la ieșire, își cedează căldura aerului proaspăt. Aerisiți continuu, dar nu încălziți afară.
Unități mici montate direct în peretele exterior al fiecărei camere. Fiecare aerisește singură, aspirând și evacuând alternativ aerul printr-un miez de schimb de căldură.
Se potrivește când renovați, nu aveți pe unde trage tubulatura sau vreți să începeți cu dormitorul și camera copiilor.
Mai multe despre recuperarea locală →O unitate în camera tehnică și tubulatură prin casă: aerul proaspăt merge în living și dormitoare, cel viciat se aspiră din baie, WC și bucătărie.
Se potrivește când construiți sau faceți o renovare majoră și încă puteți amplasa tubulatura în tavanul fals sau în pardoseală.
Mai multe despre recuperarea centralizată →Umiditate și mirosuri din baie, WC și bucătărie — direct la sursă.
Cele două fluxuri trec unul pe lângă celălalt, separate de un perete subțire. Căldura trece, aerul nu se amestecă.
Aerul preîncălzit circulă spre living și dormitoare — fără curent.
Nu trebuie să vă gândiți la nimic. Debitul se poate reduce noaptea și crește când aveți oaspeți.
Spuneți-ne dacă construiți sau renovați — în funcție de asta știm care variantă vi se potrivește.